TEMA 2: 26 APRILIE 2016, ORA 18,00 LA AMBASADA

URMĂRIȚI-NE PE FB

 

Corectitudinea politică aruncă Europa în criză

 

În România, dezbaterea privind corectitudinea politică antrenează două extreme (extreme ce sunt diferite de zonele sulfuroase ale extremismului). Prima susține că identitatea culturală (ca european, occidental, balcanic etc.) este alterată. Spre exemplu, ar spune unii, noi nu putem avea icoane în școli, dar musulmanii își pot întinde covorașul pentru rugăciune oriunde. În cealaltă extremă sunt cei care consideră că nu se face destul pentru diferite minorități sau grupuri dezavantajate. De pildă, o feministă înfocată va considera că nimic nu este suficient pentru a îndrepta cultura (dictatura) falocentrică în care am trăit și trăim. Încadrate de cele două extreme, sunt diverse poziții mai mult sau mai puțin moderate. Focusând spațiul european, dezbaterea va urmări răspunsuri (în interiorul celor două extreme) la întrebări precum: Este ideea de corectitudine politică, în actuala ei configuraţie, oportună? Ar putea fi gândită altfel această idee? Sunt inspirate măsurile formale și informale ale autorităților naționale vizavi de această problemă? Este identitatea unora din rândurile majoritarilor afectată în vreun fel de atitudinea corect politică? Facem prea mult sau prea puțin pentru grupurile dezavantajate?

Moderator: Alex Condrache

https://www.youtube.com/watch?v=dwl1xZmoeqM

 

Tabăra PRO: 

Corectitudinea Politică (C.P.) este identificată, în unele cazuri, cu promisiunea solemnă de a proteja cu orice preț drepturile minorităților, a celor vulnerabili, a celor excluși, a marginalilor. Însă activiștii C.P. nu dețin monopolul incluziunii sociale, a toleranței, ba din contră, o astfel de atitudine intransigentă ar poate avea – și sunt semne că are – repercusiuni nefaste. Pe de o parte, C.P. riscă să alimenteze tocmai genul de discurs xenofob, extremist pe care se presupune că îl combate; pe de altă parte, riscă să împingă discursul despre egalitatea persoanelor în derizoriu. Mai mult chiar, se poate întâmpla ca „minoritarii” înșiși să nu se regăsească în portretul pictat cu atâta sârguință de propagatorii C.P. Semn că nu doar drepturile unor gupuri sociale sunt disputate, ci și conștiința acestora.

Alex Deaconu

 

Corectitudinea politică imi sugerează a fi un fel de agriculltură intensivă cu organisme modificate genetic, in care brazda trebuie să fie adâncă de 80 de cm, buruienile stropite bine și abuziv pentru a nu incurca producţia ideală de porumb la hectar. Porumbul este "dogma", buruiana mi se pare "abaterea". O nouă formă de religie laică "soft" in care un derivat al ideologiei umaniste anglo-saxone ia treptat locul codului moral, lexical sau penal tinde să devină un new age oficial al mondializării omului de către om. Malaxorul civilizaţiei si progresului pe repede inainte, meltingpotuirea intru universalizarea omului rade diferenţa, suprimă abaterea. "Băi, ţigane, cântă una de inimă albastră!" se transformă prin normarea politicilor corecte in "Cetăţene rrom, aveţi posibilitatea și disponibilitatea de a cânta ceva pentru o inimă, indiferent de culoare, religie sau sex!!!?" Multiculturalismul este de azi inainte geocorectitudinea politică. Ea are o funcţie care bate organul autodeterminării comunitare. Asupra omului trebuie dusă o muncă de lămurire astfel incât egalitatea este intotdeauna in diversitate iar apartenenţa la un grup etnic, sexual sau religios majoritar devine suspectul numărul unu al democraţiei. Cred că va trebui să umblăm serios la piramida lui Maslow…

Liviu Mihaiu

 

Tabăra CONTRA: 

În pofida renumelui său (termenul „corectitudinea politică” este unul peiorativ – creat tocmai de detractorii săi – și vizează latura propagandistică și coercitivă a unui anumit tip de gândire socială), ideea din spatele corectitudinii politice este una validă și necesară astăzi, într-o lume interconectată și în perpetuă schimbare. Corectitudinea politică nu aruncă Europa în criză, în măsura în care identitatea europeană s-a constituit, în ultimele secole, tocmai în jurul ideii de egalitate de drepturi și de libertăți (idee pe care corectitudinea politică se bazează). Motivația din spatele corectitudinii politice stă, de fapt, tocmai la fundamentul progresului social cu care Europa modernă se identifică – și în virtutea căruia ea va depăși criza în care pare a se găsi astăzi.


Sergiu Spătan

 

În ultimul timp, sensul corectitudinii politice a fost recuperat din perspectivă conservatoare, accentul sintagmei punându-se pe așa-zisa exacerbare a drepturilor minorităților în prezumtivul detriment al majorității din cadrul unei societăți. Numai că situația este mult mai complexă și mai complicată. Acceptarea corectitudinii politice dintr-o perspectivă unilaterală nu face decât să contribuie la erodarea societăților în care trăim."

Emanuel Copilaș.