La un CLICK distanță

Publicația numărul 5 a ziarului ARTSENS are ca temă Arta și Tehnologia. 

Tehnologia poate să  însemne hyper accesibilitate, de ex. acest ziar poate fi citit în format fizic, dar după cum probabil ai observat, în colț există un QR code pe care dacă îl scanezi te trimite la un website cu varianta online a ziarului, la un click distanță de oriunde ai fi.

Prin conținutul acestui număr putem ajunge mai aproape de o înțelegere mai amplă a relației artă-tehnologie prin abordările critice, perspectivele artiștilor, cercetări, activitățile grupurilor și a asociațiilor cu trimiteri la trecut, prezent și viitor.  De-a lungul textelor poate fi simțită o tensiune generată de contradicții, căutări, experimente, avantaje și dezavantaje. În fluxul de informații, tehnologia privită din mai multe perspective ne aduce nuanțe și diverse forme de dinamism dintre păreri personale și profesionale.

O tematică cu multi-fațete, diferite practici, medii și definiții care sunt mai puțin cunoscute: bioroboți, neuro- și nanotehnologii, algoritmi, new media, realitatea virtuală, augmentată (AR/VR) și Inteligența Artificială; altele poate prea cunoscute: internet, online, zoom, QR code, etc. Felul cunoașterii depinde și de generație (…,X, Y, Z,…), și cum aceste tehnologii și ”instrumente” sunt percepute, folosite și cu ce scop.

Ca o introducere în temă, Eduard Enache scrie despre tehnologie că ar fi “un motor al schimbării și o forță care alimentează lumea artei”. Acest motor poate fi observat și la Festivalul Simultan, care de fapt nu e doar un festival de o săptămână ci o activitate și un efort continuu pe tot parcursul anului, mai multe detalii găsiți în textul Marinei Paladi. 

La programul SCREENING Landscape in a convex mirror, curatoriat de Mihnea Mircan și întitulat Într-o zi va veni ziua când ziua nu va mai veni, Mălina Moncea ne oferă o descriere și o selecție din vârtejul de videouri. Tot în dinamica videoului primim și o lecție de artă contemporană, Xenia Tinca ne explică din privința istoriei artei care-i faza cu această artă video. Ioana Terheș, încercând să țină pasul cu ‘Imagini în mișcare’ aduce o percepție alterată asupra realității, textul însoțit de lucrarea artistei Magdalena Łazarczyk, The Night of Time (2019), în care toate componentele alcătuiesc o unitate dar recompunând o viziune complexă a existenței.

În eseul Luciei Brînaru există o importantă distincție dintre cultura online și Cultura Online, ea observă cum online-ul ne influențează viața în dezvoltarea sinelui și a practicii artistice. Scris tot de Lucia în hashtag artist regăsim aparatura de funcționare a artist duo-ului  Alice Gancevici și Remus Pușcariu, în cadrul ediției din 2021 a bienalei, aceștia vin cu o lucrare nouă, intitulată Condiționalul predictiv.

De data aceasta avem două dialoguri pe contrasens, prima între Ionela Ghete și Constantin Vică, lector universitar, doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și specialist în etica noilor tehnologii. Iar a doua, între Anastasia Gurschi și Michael Takeo Magruder, artist invitat în expoziția Orașe invizibile/Tărâmuri imaginare organizat de Asociația Culturală Contrasens, el a realizat în parteneriat cu Facultatea de Arte și Design din Timișoara cinci lucrări care mapează straturile istorice ale orașului Timișoara unde cu ajutorul algoritmilor generează infinite variații hibride, imaginare ale acestora.

Alexandra Mereuți încearcă să dezvăluie ceea ce se află dedesubtul suprafeței cu toată ambiguitatea subiectului Ficțiune și Realitate: „Multiplele reprezentări ale realității”, aducând ca exemple lucrarea  Luptăm împreună (2017) a artiștilor Veda Popovici și Mircea Nicolae și instalația Raygun / Armă cu raze 2017 (2021) a artistului Flaviu Rogojan din Bienala Art Encounters: „Our Other Us”.

Iar în ultimul material al acestui număr, Cătălin Alb ne oferă un review kinema ikon: într-o căutare continuă a experimentului și a noilor tehnologii timp de 50 ani până în prezent.