Dacă termenul de ginocentrism pare necunoscut, este pentru că nu poate fi regăsit în dicționarele românești. S-a format din doi termeni grecești iar din 1897 a început să fie utilizat în versiunea engleză „gynocentrism”, o traducere din latină a expresiilor „femeie” și „înțepătură de albină”. Este un cuvânt cu un sens mult mai temperat decât originile pe care le are, care a devenit un instrument ideologic în mișcarea feministă din anii ’70 ai secolului trecut. În contextul de față, ginocentrismul este utilizat pentru a defini, pe scurt, o practică a punctului de vedere feminin asupra lumii artistice.
În 1985, politologul american Iris Marion Young utiliza termenul de ginocentrism pentru a descrie deopotrivă mișcările sociale de egalitate între sexe dar și pentru a privi lumea printr-o perspectivă feminină. Tot în 1985 se năștea și Simona Homorodean, artistă care a s-a specializat în design, multimedia și literatură la Universitatea de Vest din Timișoara. A colaborat la nivel local cu grupul H.arta dar și la Dublin, Berlin și Liverpool, fiind ancorată în teme precum criza, confuzia și colapsul istoriei.
Pentru expoziția On Her Side / De partea ei, Simona Homorodean a creat „All women are gifted”, o lucrare fotografică pe care în mod explicit nu o definește ca o formă de activism feminist. Este o căutare a propriei identități feminine, fiind înrădăcinată în spiritualitatea și științele buddhiste, care privesc pământul prin asocierea femininului ca element de stabilitate care stă la baza vieții și energiei umane. După cum a declarat artista într-o comunicare personală: „Femeia deține puterea creației sub toate formele ei.”
În sensul intenției artistice a lucrării ei, poate că ginocentrismul este un termen mult mai potrivit, mai puțin declanșator și dezbinator decât a devenit feminismul în ultimii ani. De altfel, ideile de feminism și feminitate sunt câteodată privite ca fiind la poluri opuse, însă creația Simonei propune un alt punct de vedere: „nu sunt de părere că trebuie să fim bărbați pentru a ne demonstra independența și individualitatea, ne putem păstra totuși calitățile feminine.”
Viziunea ei propune o încercare de repoziționare a discursului despre masculin și feminin. Punctul de vedere feminin asupra lumii devine un filtru prin care am putea să înțelegem mai facil cum să ne poziționăm față de arta creată de femei: „Este important sentimentul de siguranță și posibilitatea exprimării libere, să fiu și să fim așa cum suntem, indiferent de diferențele care ne apropie sau ne despart.”
Deși artista se poziționează la distanță de eticheta utilizată mai sus, cea a ginocentrismului, poate că am beneficia cu toții dacă am privi unele lucrări de artă dintr-un punct de vedere exclusiv feminin. Ar putea fi chiar o încercare de unificare a publicului privitor, în care nu trebuie să ne plasăm de o parte sau de alta a discursului feminist. În esență, atât ginocentrismul cât și lucrarea „All women are gifted” sunt reprezentări ale energiei creatoare și ale vitalității care stau la baza vieții fiecăruia dintre noi.