11 October 2021 de Etel Tamás
Cel de al treilea număr al ziarului ARTSENS include o nouă serie de teme legate de expozițiile Bienalei Art Encounters. Aceste evenimente fac orașul mai atractiv și creează un adevărat spațiu de întâlnire, oferindu-ne posibilitatea de a cunoaște Timișoara dintr-o altă perspectivă, și de a descoperi fețele lui mai puțin evidente, sau aparent, mai puțin accesibile.
Articolele din acest număr sunt dedicate artei în spațiul public, iar prin numeroasele exemple aduse, autorii ne prezintă traiectoria și demersul lor artistic, împreună cu momentele care ne ajută să înțelegem de ce într-o anumită parte a lumii arta a ieșit în stradă, cum s-a întâmplat în Statele Unite mai ales în perioada mișcărilor civile și a drepturilor omului din anii ‘60, și de ce în alte regiuni, cum ar fi Europa de Est arta s-a retras în spații personale, departe de controlul instituțiilor de stat.
Cum putem înțelege aceste două atitudini complet opuse? Ce înseamnă dispariția de pe radarul, și implicit, controlul statului realizat prin politici culturale? Care sunt răspunsurile față de un regim totalitar al artiștilor din blocul comunist? Ce a însemnat în România gestul artiștilor de a se retrage din spațiul public, optând pentru autoexcludere și de ce în cealaltă parte a lumii artiștii au ales prezența în spațiul public, devenind cei mai vizibili? Ce rol și-a asumat arta în acest fel, și ce efecte a avut asupra modului de a expune și de a înțelege opera de artă?
Care sunt momentele cheie ale apariției artei în spațiul public, cum este ea folosită, cum poate deveni arta instrument al schimbării sociale și motorul ei, și ce fel de atitudini devin definitorii în acest proces? Ce fel de schimbări se produc în societate, și cum sunt ele reflectate în spațiul public? Puteți citi despre aceste exemple în articolul lui Cătălin Alb, al lui Dani Gagiu, și al Marinei Paladi.
Despre spațiul public și despre efectele (in)formative pe care mediul construit le are asupra noastră și asupra oamenilor puteți afla din articolul Mirunei Moraru, care ne descrie cu o deosebită minuțiozitate modul în care spațiile devin afective și ne marchează, și cum spațiul urban devine o hartă în procesul de descifrare a relațiilor sociale, etnice sau religioase.
Despre cum se realizează și cum se conturează coabitarea prin coexistența spațiilor urbane și naturale aflăm din interviul luat de Ioana Terheș și din articolul scris de Ada Muntean, care ne prezintă abordările artistice ale arhitectului Miodrag Stoianov și ale artistei franceze Suzanne Husky. În aceste materiale puteți citi despre colaborarea lor și lucrările in situ, care abordează tema exploatării resurselor naturale, utilizarea peisajului și a conceptului de globalizare și necesitatea de a crea o lucrare care nu se distruge prea repede. Pentru a înțelege conceptele folosite în anumite lucrări, cum ar fi cea amintită de mai sus, in situ, sau demersuri de Land Art, eco-art și ce înseamnă ele, vă invităm să citiți textele Xeniei Tinca despre arta site-specific, termen devenit consolidat în anii ‘70.