Cel de al treilea număr al ziarului ARTSENS include o nouă serie de teme legate de expozițiile Bienalei Art Encounters. Aceste evenimente fac orașul mai atractiv și creează un adevărat spațiu de întâlnire, oferindu-ne posibilitatea de a cunoaște Timișoara dintr-o altă perspectivă, și de a descoperi fețele lui mai puțin evidente, sau aparent, mai puțin accesibile.

Dacă vrei să vezi o lucrare de artă, nu mai e neapărat nevoie să mergi la un muzeu, s-ar putea să fie suficient doar un drum după pâine până la cea mai apropiată alimentară. Asta pentru că lumea artei este tot mai interesată de a aduce arta din instituții în spațiul public și de a scoate în evidență expresiile artistice pe care spațiul public le poate produce la rândul său.

Numele „basca” nu provine doar de la spațiului în care proiectul a fost creat, ci și pentru că artiștii fondatori nu reprezintă elitele cu joben burghez, ci omul comun, cu bască muncitorească.

FABER – The Capacity Building – este un centru cultural care s-a născut din dorința de a crea un spațiu colaborativ, care își propune să faciliteze dezvoltarea mediului creativ și cultural din România, dar mai ales din zona Banatului.

Ceea ce ne înconjoară are importanță pentru noi ca indivizi datorită încărcăturii emoționale pe care tindem să o dăm spațiilor din jurul nostru; orașul în care ne-am născut, cartierul în care am copilărit, casa în care am crescut, toate devin spații afect.

Statistic, balconul este locul preferat pentru a practica agricultura urbană, fiind utilizat de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% folosesc terenul din jurul blocului, 8% terenuri disponibile la periferia orașului, iar restul se orientează spre parcele din afara acestuia.

Această artă o putem descrie în feluri diferite, însă toate definițiile pe care le poți găsi o să aibă un punct comun ce ne spune că este un tip de artă creat în mod special pentru o anume locație. Cea mai la îndemână descriere este cea a Muzeului Guggenheim, care definește arta site-specific a fi o intervenție artistică într-o locație specifică, rezultată într-o lucrare de artă ce este integrată în mediul care o înconjoară.

Demersul artistic al Suzannei Husky se conturează ca un proces continuu de creație și adaptare la natural, aprofundând lucrul cu mediul înconjurător și provocând receptorii în a chestiona relația și coabitarea omului cu natura în contemporaneitate.

Ca arhitect am avut parte și de o formare mai tehnică, mai exactă, iar dacă am întâmpinat pe parcurs vreo dificultate a fost aceea că eram grăbit să concretizez variante și să mă gândesc la aspectele constructive, în timp ce Suzanne punea mereu întrebări referitoare la respectarea principiilor de la care am pornit.

De 15 ani, Noaptea Albă a Galeriilor animă străzile marilor orașe din România timp de o seară ce aduce în prim plan scena contemporană de artă. Evenimentele din cadrul ediției din 2021 se vor desfășura în perioada 15-16-17 octombrie.

Unii critici consideră că arta în spațiul public reprezintă un Moebius strip al postmodernității, fiind cea care permite existența unui dialog direct dintre artist și public, creând, în același timp, o legătură strânsă de interdependență dintre aceștia.

În ultimele decenii se poate observa cum artiștii intervin din ce în ce mai mult în spațiul public. Pe măsură ce utilizează arta pentru diverse forme de protest, satiră sau critică prin care să-și arate nemulțumirile față de națiune, societate sau comunitate, a crescut și interesul lor pentru spațiul public.