Arta și tehnologia au avut dintotdeauna o relație neobișnuită de interdependență în care au evoluat prin influență reciprocă. S-a întâmplat până la punctul în care tehnologia a preluat atât controlul vieților noastre, iar fiecare experiență pe care o trăim este legată cumva de progresul acesteia.
Pe de o parte, tehnologia a devenit un mediu principal de exprimare pentru o întreagă generație de noi artiști, așa cum pictura sau fotografia este preferată de alții. Este un motor al schimbării și o forță care alimentează lumea artei care a reușit să integreze new media, realitatea virtuală, augmentată și inteligența artificială în creații care sunt numite deseori „experiențe imersive”.
Simultan, tehnologia a creat cel mai răspândit mijloc de comunicare prin care arta ajunge să fie consumată de public. Internetul a devenit motorul care a pornit carierele unora dintre cei mai apreciați artiști contemporani, în special pentru noul val românesc inclus în expozițiile din Bienală în acest an. Un exemplu bun este Traian Cherecheș care creează instalații multisenzoriale sub influența progresului tehnologiei, refolosește bucăți din obiecte tehnologice și introduce structuri narative și sunete inspirate din jocuri video.
În sens invers, telefoanele inteligente la care suntem conectați zilnic sunt create de designeri care folosesc principii artistice. Majoritatea obiectelor din jur care au la bază tehnologia sunt create ținând cont de efectul unic pe care arta îl are asupra creierului uman. Tot mai multe inovații tehnologice sunt puse pe seama unor creații artistice. Pe măsură ce consumul artistic crește și arta este din ce în ce mai accesibilă, tot ce vedem în jur trece prin filtrul pe care ni-l creează cultura noastră vizuală.
Inevitabil, arta și tehnologia au reușit să schimbe modul în care arătăm, cum ne comportăm, mentalitățile și limbajul individual și colectiv, au creat o nouă estetică, o nouă logică și chiar și o serie nouă de principii. Și deși viitorul pare captivant în privința experiențelor artistice pe care le vom trăi peste câțiva ani sau zeci de ani, relația dintre ele poate fi toxică pe alocuri, plină de contradicții și din ce în ce mai mult, întrece limitele umanității și umanismului. Astfel, ne rămân întrebări legate de cum percepem arta dominată de tehnologie, cât la sută este creativitate, cât este știință și unde începe arta în raport cu tehnologia.