Ajunși la ultimul număr al primei ediții a ziarului Artsens, vom descoperi prin articolele din paginile ce urmează subiecte a căror perspectivă oferă cititorului o ultimă analiză din culisele Bienalei Art Encounters de anul acesta.

În artă, viitorul va aparține, mai întâi de toate, fiecăruia dintre noi care mergem la expoziții, vernisaje sau luăm parte la performance-uri care implică tot mai des intervenția publicului. Arta va fi mai politică, mai socială și mai ancorată în cotidian. Va fi despre subiectele care ne leagă, ne macină, ne dezbină și ne forțează câteodată să ieșim în stradă să protestăm. 

Proiectul se bazează pe metoda de filmare a celor mai vechi filme proto-documentare, realizate dintr-o singură imagine continuă, precum filmul fraților Lumière Lucrători părăsind fabrica Lumière sau filmul Sosirea unui tren în La Ciotat, concepute la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Se poate spune astfel că arta contemporană s-a născut, mai mult sau mai puțin direct, din efectele pe care suferința le-a produs umanității și din deziluzia pe care omul a resimțit-o în încercarea de a aplica niște principii considerate până atunci axiomatice, ale căror rădăcini porneau ca esență din morala creștină.

În rândurile ce urmează, veți putea consulta o listă a cărților de artă ce au fost sau urmează să fie lansate în cadrul Bienalei de anul acesta.

Arta contemporană este un pretext, ca oricare altul, de a aduce oameni împreună. Ea face asta printr-un cumul de mecanisme tot mai rafinate, în care coexistă instituții, finanțatori, curatori, artiști și proiectele lor.

Pe parcursul unei activități de cercetare, experiența artistică se poate manifesta în diferite formule specifice în funcție de importanța avută, de perspectiva artistului, care poate să difere atât în ceea ce privește durata de timp, cât și metoda abordată (precum căutarea, arhivarea, colectarea, interpretarea, explicarea, modelarea, experimentarea, intervenția, etc.)

Ca inspirație pentru lucrările sale, Traian Cherecheș se folosește de structurile organice, făcând referire la starea actuală a lumii, la poluare și acumularea de deșeuri nereciclabile, fiind totodată o critică a lumii consumeriste.

Cu Bogdan Ghiu, despre Estetica întâlnirii. Enigma Artei Contemporane, de Baptiste Morizot și Estelle Zhong Mengual, care s-a lansat la finalul lunii octombrie, la Editura Contrasens.

În lumea artistică au existat diferite momente în care artiștii sau grupuri de artiști au lucrat cu ideea de networking, un exemplu relevant în această direcție poate fi considerată mișcarea Fluxus, care încerca să aducă utopia de interconectivitate și networking din lumea artei internaționale la rangul unei scene deschise, libere și degajate.

Într-o lume tot mai complexă, chiar polarizată, Bienala Art Encounters ne poate oferi indicii despre cum o putem naviga. Nu este vorba despre un limbaj codat înțeles doar de experți, ci despre experiența omului la întâlnirea cu arta. Arta contemporană și societatea nu trebuie să fie două destine care nu se întâlnesc niciodată, ci se pot sprijini una pe cealaltă.